Tweet this

Clientul UTIL PRES INTERNATIONAL SRL reprezentat de echipa din Constanta condusa de managerul Elena Biosan , din cadrul agentiei de colectare debite Urban si Asociatii a finalizat cu succes recuperarea integrala a creantei de la debitorul AGROCRIM SERV SRL
(C.U.I 19064285 )

Reclamati abuzurile la adresa iulian.urban@gmail.com

Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro

2 Comentarii

  1. European Court of Justice said

    am July 8 2008 @ 5:33 pm

    Free movement within the EU – a fundamental right

    Free movement of people is a basic pillar of the single area the European Union (EU) has been building since its creation. It is acknowledged as a fundamental right for EU citizens. Yet, implementing this principle by abolishing border controls at internal borders has been more difficult than for those underpinning the free circulation of capital, goods and services. Further steps are being taken to ensure that free movement is applied in a coherent and simplified way throughout the EU Member States, and that checks and controls at the EU’s external frontiers are reinforced to a level that will guarantee the Union’s internal peace and security.

    The information will be updated shortly.

    The free movement of persons between the Member States of the EU is one of the basic aims of the Union. What has become true for capital, goods and services has to be a reality for people too. A right of free movement across the EU was originally envisaged only for the working population, as a single market could not be achieved while limitations to workforce mobility remained in existence. Yet, thanks to the rising social and human dimension of the European area, the right to free movement has since been extended to include all categories of citizens, to dependants, to students and to those who are no longer economically active. Since the integration of the Schengen Acquis into Community law, the notion of “free movement” is used in two senses. First, in the traditional sense of free movement and secondly in the sense of being able to cross the internal borders without undergoing checks.
    What does the traditional right to free movement for EU citizens entail?

    The right to free movement means that every EU citizen is entitled to travel freely around the Member States of the European Union, and settle anywhere within its territory. No special formalities are required to enter an EU country. This fundamental right extends to members of the EU citizen’s family, and applies regardless of their situation or the reason for travel or residence.
    Free movement stemming from the abolition of internal border controls

    Although free movement was already enshrined in the EEC Treaty, not all the Member States went as far as abolishing internal border checks.

    The effective application of free movement was given a boost in 1985 when Germany, France and the Benelux countries (Belgium, the Netherlands and Luxembourg) signed an inter-governmental agreement on this issue of gradually abolishing internal border checks, in the small Luxembourg border town of Schengen. The Schengen Agreement was followed in 1990 by the Schengen Convention, which finally came into force in 1995.

    The Schengen Convention was the first agreement to abolish controls on people at the internal borders of the signatories, to harmonise controls at the external frontiers of the ‘Schengen area’ and to introduce a common policy on visas and other accompanying measures like police and judicial cooperation. The Schengen signatories agreed that each country could only reintroduce controls on their mutual borders in certain well-specified circumstances.

    The Schengen Convention, however, did not aim at regulating the right to long-term residence and work, neither for EU citizens nor for third-country nationals.

    Today, the Schengen Convention has been incorporated into the EU’s Treaties. As of March 2001, 13 EU Member States have signed up to Schengen. They are Belgium, Denmark, Germany, Greece, Spain, France, Italy, Luxembourg, Netherlands, Austria, Portugal, Finland and Sweden. Ireland and the United Kingdom – which never signed up to the Schengen Convention – will take part, in the future, in those aspects of the Schengen acquis that deal with cooperation between police forces and judicial cooperation, but they will not end border controls with other Schengen States. Two other non-EU Member States, Norway and Iceland, apply the Schengen provisions completely on the basis of a specific agreement.

    The right of every European citizen to move and reside freely within the territory of the Member States is enshrined in the Charter of Fundamental Rights of the EU, adopted in December 2000. The charter also states that these rights ‘may’ be granted to third-country nationals.
    How does the EU maintain its internal security?

    The Schengen Convention, now integrated in the EU framework, includes a detailed series of measures designed to compensate for a lack of internal border controls by reinforcing security at the Union’s external frontiers. Key among these measures is the requirement that Member States with an external EU frontier have a responsibility to ensure that proper checks and effective surveillance are carried out at the EU’s external frontiers. Once a person is inside the Schengen area, he or she is free to move around wherever he or she wants for a short time period. It is therefore vital that checks and controls at the EU’s external frontiers be rigorous enough to stop illegal immigration, drug smuggling and other unlawful activities.

    Schengen also provides for better cooperation and coordination between police services and judicial authorities as an aid to Member States’ internal security, and in particular to fight effectively against organised crime. This is the context for the creation of the Schengen information system (SIS). The SIS is a complex database that enables the law-enforcement, judicial and consular authorities of EU Member States to exchange data on certain categories of persons and on lost or stolen goods.
    Who does what?

    The European Commission shares the right to initiate proposals with Member States in this area. This means that the Commission is partly responsible for proposing policies and actions, as well as implementing and executing them.
    What accompanying measures have been taken?

    Beyond recognising freedom of movement as a fundamental right, the EU has taken several accompanying measures in order to facilitate its implementation, including:

    * simplified formalities for EU nationals;
    * harmonised entry conditions for non EU nationals;
    * harmonised visa policy;
    * improved documents security.

    On the security perspective, a new image archiving system called FADO is to be set up, allowing EU Member States to exchange information on EU official documents and help detect any papers that may be counterfeit.

  2. Reglementari europene privind libera circulatie said

    am July 8 2008 @ 5:40 pm

    The affiliation to the European union changes our life
    There is nothing wronger than thinking that the EU is only interested in big international matters and its existence doesn’t influence the citizens’ everyday life. The european citizens have rights, which are valid in all the Union, but they are charged with many responsabilities too; also, the EU offers numerous opportunities to who wanted to study, work, research in another member state.

    The european citizens: rights and duties
    The article I-10 of the european Constitution states that «whoever has the citizenship of one of the member state is a citizen of the Union. The union’ citizenship is added to the nationality and doesn’t replaces it».
    For all citizens of the Union, citizenship implies:
    a) the right to move and reside freely within the territory of the Member States;
    b) the right to vote and to stand as a candidate in elections to the European Parliament and in municipal elections in the Member State in which they reside, under the same conditions as nationals of that State;

    I cittadini europei in un disegno di Mario Ramos
    c) the right to diplomatic protection in the territory of a third country by the diplomatic or consular authorities of another Member State, if their own country does not have diplomatic representation there, to the same extent as that provided for nationals of that Member State;
    d) the right to petition the European Parliament, to recur to the european mediator, to write to any Union’s institution or advisory body in one of the languages of the Constitution and to receive a response in the same language;

    The free circulation
    The european citizens’ free circulation between the memeber states of the Union is stated in Schengen convention, which takes name from the city in Luxembourg where it was signed in 1985. It abolishes controls on people and goods at the internal borders of the Schengen area, and introduces police cooperation, the possibility for it to intervene even
    Monumento al Trattato di Schengen – Schengen, Lussemburgo
    beyond its borders, a tight coordination between the States concerning the fight against international organized criminalità and the integration of the police forces’ data banks.
    New member states will totally adhere to the Schengen area only when they’ll have satisfied the frontiers’ security requirements. United Kingdom and Ireland are voluntarily excluded from the convention, because they adhere to it only for what concerns police and judical cooperation in penal subject, the fight against the traffic of narcotics and the Schengen informative system. Norway and Iceland, which are not part of the Union, adhere to the convention too, and also Switzerland is starting up negotiations.
    To live, study and work in another state of the EU

  3. Urban Viorel » Abuz incredibil impotriva unor romani : PCTF Otopeni le-a interzis sa iasa din tara fara pasaport! said

    am July 8 2008 @ 5:43 pm

    […] http://www.urbaniulian.ro/2008/07/08/abuz-incredibil-impotriva-unor-romani-pctf-otopeni-le-a-interzi… Afisari: 0 « Electrica se imprumuta ca sa acopere creantele neincasate de la CFR; populatia suporta consecintele financiare […]

  4. AD said

    am July 8 2008 @ 7:05 pm

    ———- Forwarded message ———-
    From: Iulian Urban
    Date: Jul 8, 2008 7:04 PM
    Subject: Re: Privind circulatia minorilor un UE
    To: R

    NU pot decat sa va respect punctul de vedere insa am urmatoarele amendamente

    – in primul rand , vreau sa va intreb daca acesta este argumentul PF si anume faptul ca lipseste poza minorului, atunci aceeasi dilema o are si politistul de la Bucuresti care opreste pe strada aceasta familie; intrucat pe teritoriul RO chiar nu exista alte elemente de identificare a minorului, acest politisti din Bucuresti cum il va identifica ?
    – in al doilea rand, toti romanii care circula in UE, spun foarte clar ca la trecerea frontierelor dintre Olanda, Ungaria, Franta, etc, nu li se cere prezentarea nici unui document de identificare tip pasaport pentru minori; nici lor , nici altor cetateni europeni; ca atare, in conditiile in care legile din Romania sunt obligate sa se supuna si armonizeze cu legislatia Uniunii Europene, este clar ca, mentinerea in legea 248/2005 a unei asemenea dispozitii, este nelegala, si incalca drepturile romanilor de a fi cetateni europeni; ca atare, aceste texte de lege sunt desuete si ele trebuie sa nu mai fie puse in aplicare; Politia de Frontiera din Romania trebuie sa respecte normele europene
    – in al treilea rand, chiar in legea romana se arata faptul ca NUMAI JUDECATORUL poate sa limiteze dreptul la libera circulatie a unui cetatean european si roman; ca atare, un angajat al PCTF Otopeni nu poate sa adopte masuri de limitare a acestui drept, decat daca exista suspiciunea ca persoanele in cauza savarsesc o infractiune; nu a fost acest caz intrucat PF a stiut tot timpul ca minorul era fiul acestei familii de romani, astfel incat nu a existat nici o suspiciune, astfel incat au abuzat de lege cand au decis sa le opreasca calatoria, intrucat le-au incalcat dreptul la libera circulatie si l-au limitat
    Pentru aceste argumente eu cred ca aceasta familie de bucuresteni are toate premisele si sansele sa castige procesul si sa obtina daune de la Politia de Frontiera

    Cu stima

    Urban Iulian

    On 7/8/08, R> wrote:

    ? Atata timp cit legea 248/2005 a fost modificata in dec 2006 si 2007 cu
    noile reglementari privind circulatia in spatiul european, modul de
    comportare al PF este corect, respectind legea (aceasta ne fiind abrogata),
    si fiind generata pentru protectia minorilor, acestia ne avind poze sau alte
    date de identificare pe Certificatul de Nastere.

    Daca aveau macar curiozitatea de a studia site-ul http://www
    politiadefrontiera.ro/ ar fi fost lamuriti, si nu ar fi avut probleme
    (probabil ca nu au auzit de trafic de minori shi au crezut ca pot circula
    cum vor ei ?). Repet, comportamentul PF a fost corect, legal si matur.

    Cu stima,

  5. gica turistul said

    am July 8 2008 @ 8:50 pm

    mai oameni buni , 15.000 euro pentru asa ceva . Cred ca sunteti copii. Sau poate ca ati vreut sa ziceti 150.000 euro care e cu totul altceva
    Acum ce vreti sa iertati STATUL sau va e mila ca nu are bani sa plateasca?
    Tu daca incalci legea te iarta cineva sau in loc de o amenda de 700 roni te iarta si iti cere numai 7 roni?

    De cand astept sa-mi pice si mie o asa oferta

    Am auzit ca unul a stat in puscarie pe nedret 8 luni si dupa ce STATUL a recunoscut ca a gresti a cerut daune numai de 100.000 euro. Eu spun ca a fiost fraier si eu as fi cerut 800.000 euro pentru fiecare luna cate 100.000

    Dar asa e, la noi tot pagubitul este mai milos
    Va spun eu cand aveti de ceurt bani de la STAT cereti fratilor de 100 ori mai mult de cat v-a prejudiciat. Numai asa il vom invata pe domnul STAT sa ne respecte

    Hai sa auzim numai de bine
    Felicitati celor care va sprijina.

  6. ctin said

    am July 9 2008 @ 8:28 am

    tare! numai 15.000 de EUR! intr-adevar aici ar trebui solicitate daune frumoase nu doar 15.000 EUR si eventual imputate asupra sectiei PCTF Otopeni ca sa se invete si unii ca nu sunt deasupra tuturor!
    Daca PCTF Otopeni avea chef dadea drumu dar sunt unii caposi care nu stiu decat sa puna bete fiindca se cred ca ei sunt legea! Daca se platea ceva spaga de catre familie cred ca le rezolvau si trecerea frontierei, ca asa e la romani!

  7. nu este abuz said

    am July 9 2008 @ 9:50 am


    Extras din:
    Lege nr. 248/2005
    din 20/07/2005

    privind regimul liberei circula?ii a cet??enilor români în str?in?tate

    Versiune consolidata la data de 09/11/2007
    Art. 2 …

    (2) Cet??enii români minori pot c?l?tori în str?in?tate numai înso?i?i, cu acordul p?rin?ilor ori al reprezentan?ilor legali, în condi?iile prezentei legi. În sensul prezentei legi, prin reprezentant legal se în?elege persoana desemnat?, potrivit legii, s? exercite drepturile ?i s? îndeplineasc? obliga?iile p?rinte?ti fa?? de minor.
    Exercitarea dreptului la liber? circula?ie în str?in?tate
    Condi?iile exercit?rii dreptului la liber? circula?ie în str?in?tate
    de c?tre cet??enii români
    Art. 30. – (1) Organele poli?iei de frontier? permit ie?irea din România a cet??enilor români minori numai dac? sunt înso?i?i de o persoan? fizic? major?, în urm?toarele cazuri:
    a) minorului care este înscris în documentele de c?l?torie ale ambilor p?rin?i sau, dup? caz, este titular al unui document de c?l?torie individual ori, dup? caz, al unei c?r?i de identitate ?i c?l?tore?te în str?in?tate înso?it de ace?tia i se permite ie?irea în acelea?i condi?ii ?i împreun? cu ace?tia;
    b) minorului care este înscris în pa?aportul unui p?rinte ?i c?l?tore?te în str?in?tate împreun? cu acesta sau, dup? caz, este titular al unui pa?aport individual sau, dup? caz, al unei c?r?i de identitate ?i c?l?tore?te împreun? cu unul dintre p?rin?i i se permite ie?irea în acelea?i condi?ii ?i împreun? cu acesta numai dac? p?rintele înso?itor prezint? o declara?ie a celuilalt p?rinte, din care s? rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea c?l?toriei respective în statul sau în statele de destina?ie, precum ?i cu privire la perioada acesteia sau, dup? caz, face dovada decesului celuilalt p?rinte;
    c) minorului care este înscris în pa?aportul unui p?rinte ?i c?l?tore?te în str?in?tate împreun? cu acesta sau, dup? caz, este titular al unui pa?aport individual sau, dup? caz, al unei c?r?i de identitate ?i c?l?tore?te împreun? cu unul dintre p?rin?i i se permite ie?irea în acelea?i condi?ii ?i împreun? cu acesta, f?r? a mai fi necesar? declara?ia celuilalt p?rinte, numai dac? p?rintele înso?itor face dovada faptului c? minorul i-a fost încredin?at prin hot?râre judec?toreasc? r?mas? definitiv? ?i irevocabil?;
    d) minorului care este titular al unui pa?aport individual sau, dup? caz, al unei c?r?i de identitate ?i c?l?tore?te înso?it de o alt? persoan? fizic? major? i se permite ie?irea în acelea?i condi?ii ?i împreun? cu aceasta numai dac? persoana înso?itoare prezint? o declara?ie a ambilor p?rin?i sau, dup? caz, a p?rintelui c?ruia minorul i-a fost încredin?at prin hot?râre judec?toreasc? r?mas? definitiv? ?i irevocabil?, a p?rintelui supravie?uitor ori a reprezentantului s?u legal, care s? cuprind? acordul acestora cu privire la efectuarea c?l?toriei respective de c?tre minor, la statul sau statele de destina?ie, la perioada în care urmeaz? s? se desf??oare c?l?toria, precum ?i datele de identitate ale înso?itorului respectiv.
    (2) În situa?iile prev?zute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesar? declara?ia p?rintelui dec?zut din drepturile p?rinte?ti sau, dup? caz, declarat disp?rut, în condi?iile legii, dac? înso?itorul face dovada în acest sens, cu excep?ia cazului în care ambii p?rin?i se afl? în aceast? situa?ie, când este obligatorie declara?ia reprezentantului legal al minorului.
    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poli?iei de frontier? permit ie?irea din România a minorilor înso?i?i, numai în urm?toarele situa?ii:
    a) în cazul în care înso?itorul argumenteaz? necesitatea c?l?toriei în str?in?tate prin faptul c? minorul urmeaz? s? beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României ?i f?r? de care via?a sau s?n?tatea îi este pus? în mod grav în pericol, cu condi?ia s? prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autorit??ile medicale române, din care s? rezulte perioada ?i statul sau statele în care urmeaz? s? se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dac? nu exist? acordul ambilor p?rin?i, al celuilalt p?rinte, al p?rintelui supravie?uitor sau al reprezentantului legal;
    b) în cazul în care înso?itorul face dovada c? minorul se deplaseaz? pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunz?toare, din care s? rezulte perioada ?i statul sau statele în care se vor desf??ura aceste studii sau concursuri, chiar dac? exist? acordul doar al unuia dintre p?rin?i.
    (4) Pe lâng? informa?iile prev?zute la alin. (1) lit. d), declara?ia p?rin?ilor, a p?rintelui c?ruia minorul i-a fost încredin?at prin hot?râre judec?toreasc? r?mas? definitiv? ?i irevocabil?, a p?rintelui supravie?uitor sau a reprezentantului legal, dup? caz, trebuie s? cuprind? ?i urm?toarele men?iuni:
    a) scopul deplas?rii;
    b) ruta urmat? pân? în statul de destina?ie;
    c) indicarea faptului dac? minorul urmeaz? s? r?mân? în statul de destina?ie, caz în care trebuie men?ionat? persoana c?reia urmeaz? a-i fi încredin?at minorul, sau dac? urmeaz? s? se reîntoarc? împreun? cu un înso?itor, ale c?rui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o alt? persoan? decât cea cu care iese din România.
    (5) Poate avea calitatea de înso?itor ?i o persoan? anume desemnat? din cadrul unei societ??i comerciale autorizate, în condi?iile legii, s? desf??oare activit??i de transport interna?ional de persoane.
    (6) Organele poli?iei de frontier? vor permite ie?irea din România a minorilor înso?i?i numai dac? se constat? c? se respect? informa?iile prev?zute la alin. (1) lit. b) ?i c) ?i la alin. (4), referitoare la înso?itor, perioada deplas?rii ?i ruta care trebuie urmat?, iar în situa?iile prev?zute la alin. (3), dac? se constat? c? ruta aleas? pentru deplasare ?i momentul prezent?rii la ie?irea din ?ar? se justific? în raport cu destina?ia, respectiv cu perioada deplas?rii.
    (7) Declara?iile prev?zute la alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactate în dou? exemplare ?i trebuie s? fie autentificate în ?ar? de notarul public, iar în str?in?tate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dac? au fost date în fa?a autorit??ilor str?ine, s? îndeplineasc? condi?iile de supralegalizare prev?zute de lege sau s? aib? aplicat? apostila conform Conven?iei cu privire la suprimarea cerin?ei supralegaliz?rii actelor oficiale str?ine, adoptat? la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonan?a Guvernului nr. 66/1999, aprobat? prin Legea nr. 52/2000, cu modific?rile ulterioare. Un exemplar al declara?iei se p?streaz? de c?tre înso?itor, iar al doilea exemplar înso?e?te pa?aportul minorului.
    Litera b) de la alin. (3) a fost modificat? prin art. I pct. 9 din O.G. nr. 5/2006, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 191/2006.
    – Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 96/2006.

    Art. 31. – (1) În situa?ia în care organele poli?iei de frontier? constat? c? nu sunt îndeplinite condi?iile prev?zute de prezenta lege pentru ca minorul s? ias? din România, vor întrerupe c?l?toria acestuia. Dac? minorul nu este înso?it de cel pu?in unul dintre p?rin?i, vor proceda la informarea imediat? a acestora, punându-le în vedere s? îl preia de îndat? ce este posibil. În cazul în care nu este posibil? informarea p?rin?ilor, organele poli?iei de frontier? vor anun?a de îndat? Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Drepturilor Copilului, care va ini?ia procedura aplicabil? minorilor neînso?i?i, potrivit legii.
    (2) Organele poli?iei de frontier? vor întrerupe, de asemenea, c?l?toria minorului, chiar dac? sunt îndeplinite condi?iile prev?zute la art. 30, în urm?toarele situa?ii:
    a) înso?itorul este cet??ean str?in ?i nu face dovada faptului c? are dreptul s? se reîntoarc? în România, de?i în declara?ia p?rin?ilor sau, dup? caz, a reprezentantului legal se men?ioneaz? c? minorul se va reîntoarce împreun? cu acela?i înso?itor;
    b) înso?itorul a s?vâr?it anterior una dintre infrac?iunile urm?toare, cu excep?ia cazului în care a fost reabilitat pentru aceast? infrac?iune:
    1. omor, omor calificat, omor deosebit de grav;
    2. infrac?iuni privitoare la via?a sexual?;
    3. cer?etorie;
    4. lipsire de libertate în mod ilegal;
    5. sclavie;
    6. prostitu?ie;
    7. proxenetism;
    8. infrac?iuni privind traficul de droguri sau precursori;
    9. infrac?iuni privind traficul de persoane ?i infrac?iuni în leg?tur? cu traficul de persoane;
    10. trafic de migran?i;
    11. trafic de ?esuturi sau organe umane;
    12. infrac?iuni de terorism;
    c) înso?itorul este cet??ean str?in ?i p?r?se?te teritoriul României ca urmare a unei decizii de îndep?rtare de pe teritoriul României, dispus? în condi?iile legii, cu excep?ia cazului în care este p?rinte al minorului ?i exist? acordul celuilalt p?rinte, dat în condi?iile prev?zute la art. 30;
    d) înso?itorului sau, dup? caz, minorului i-a fost limitat, în condi?iile prezentei legi, exerci?iul dreptului la liber? circula?ie în str?in?tate pentru statul de destina?ie ori pentru un stat care urmeaz? s? fie tranzitat, în perioada în care urmeaz? s? c?l?toreasc? împreun?;
    e) înso?itorul nu este persoana c?reia i-a fost încredin?at? de c?tre instan?? supravegherea minorului, atunci când fa?? de acesta s-a dispus m?sura educativ? a libert??ii supravegheate, în condi?iile legii penale;
    f) minorul refuz? s? ias? din ?ar?, dac? a împlinit vârsta de 14 ani.
    (3) Ie?irea din România a minorilor, în situa?ia în care exist? neîn?elegeri între p?rin?i cu privire la exprimarea acordului, cu excep?ia situa?iilor prev?zute la art. 30 alin. (2) ?i (3), se permite numai dup? solu?ionarea neîn?elegerilor de c?tre instan?a de judecat?, în condi?iile legii.
    (4) În vederea constat?rii de c?tre organele poli?iei de frontier? a situa?iei prev?zute la alin. (2) lit. e), instan?a care dispune m?sura educativ? a libert??ii supravegheate este obligat? s? comunice aceast? m?sur? Inspectoratului General al Poli?iei de Frontier? ?i Direc?iei Generale de Pa?apoarte din cadrul Ministerului Administra?iei ?i Internelor. Autoritatea competent? s? elibereze minorului pa?aport simplu efectueaz? în acest document men?iunile corespunz?toare referitoare la persoana c?reia i-a fost încredin?at? supravegherea minorului.
    Art. 32. – (1) Pân? la preluarea minorului de c?tre p?rinte sau, dup? caz, de c?tre o alt? persoan?, în condi?iile prezentei legi, înso?itorul prev?zut la art. 30 alin. (1) lit. d), care c?l?tore?te în str?in?tate în condi?iile prezentei legi împreun? cu acesta, are urm?toarele obliga?ii:
    a) s? acorde îngrijire ?i supraveghere minorului pe toat? durata deplas?rii;
    b) s? nu abandoneze minorul;
    c) s? nu încredin?eze minorul altei persoane decât p?rintelui, reprezentantului legal sau, dup? caz, persoanei prev?zute la art. 30 alin. (4) lit. c) ori, în cazuri deosebite, autorit??ilor str?ine competente în domeniul acord?rii de asisten?? ?i protec?ie pentru minori;
    d) s? respecte scopul, ruta ?i durata deplas?rii men?ionate în declara?ia prev?zut? la art. 30 alin. (1) lit. d), cu excep?ia situa?iei când exist? acordul ulterior al acestora cu privire la schimb?rile intervenite;
    e) în cazul dispari?iei minorului pe perioada deplas?rii în str?in?tate, s? anun?e de îndat? autorit??ile competente de pe teritoriul statului unde s-a produs evenimentul, precum ?i cea mai apropiat? reprezentan?? diplomatic? sau oficiu consular al României, solicitând eliberarea unei adeverin?e în acest sens;
    f) s? informeze de îndat? ce este posibil cea mai apropiat? reprezentan?? diplomatic? sau oficiu consular al României, în cazul apari?iei unei situa?ii obiective de natur? s? întrerup? c?l?toria, s? schimbe ruta, s? dep??easc? durata c?l?toriei indicate de p?rin?i sau de reprezentantul legal;
    g) în cazul în care nu este posibil? încredin?area minorului persoanei prev?zute la art. 30 alin. (4) lit. c), s? anun?e imediat cea mai apropiat? reprezentan?? diplomatic? sau oficiu consular al României, în vederea reunific?rii familiale a minorului sau, dup? caz, s? se reîntoarc? în România cu acesta.
    (2) În situa?iile prev?zute la alin. (1) lit. e)-g), misiunea diplomatic? sau oficiul consular sesizat are obliga?ia de a informa imediat, direct sau prin intermediul Direc?iei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, atât Inspectoratul General al Poli?iei Române, cât ?i Direc?ia General? de Pa?apoarte din cadrul Ministerului Administra?iei ?i Internelor, în vederea anun??rii p?rin?ilor ori a reprezentantului legal al minorului în leg?tur? cu evenimentul produs.
    Art. 33. – Minorul care c?l?tore?te în str?in?tate înso?it de cel pu?in unul dintre p?rin?i sau de reprezentantul s?u legal nu poate fi încredin?at de c?tre acesta unei persoane de pe teritoriul altui stat, atunci când fa?? de minor s-a dispus m?sura educativ? a libert??ii supravegheate, în condi?iile legii penale.


  8. Ziua said

    am July 11 2008 @ 12:17 pm

    Curtea Europeana de Justitie: Romanilor nu li se poate restrictiona dreptul la libera circulatie
    — Doar atunci cand cetatenii romani reprezinta o amenintare serioasa pentru societate li se poate interzice intrarea in alte tari
    10 iulie, 17:17

    Curtea Europeana de Justitie a decis, joi, in primul caz romanesc prezentat acestei instante, ca statele membre nu pot restrictiona dreptul la libera circulatie a cetatenilor sai decat in cazul in care acestia prezinta o amenintara serioasa pentru societate, se arata intr-un comunicat al Curtii Europeane de Justitie (CEJ), citat de NewsIn. “Restrictiile nationale la dreptul de libera circulatie trebuie sa se intemeieze pe conduita cetatenilor si sa respecte principiul proportionalitatii. Aceasta conduita trebuie sa reprezinte o amenintare reala, prezenta si suficient de grava la adresa unui interes fundamental al societatii”, a hotarat CEJ in primul caz roman prezentat acestei instante europene. Sesizarea a fost facuta de catre Tribunalul Dambovita caruia Ministerul Administratiei si Internelor (MIRA) ii ceruse sa aplice in cazul lui Gheorghe Jipa o interdictie de calatorie in Belgia pe o durata de pana la trei ani. Jipa a parasit Romania la 10 septembrie 2006 pentru a calatori in Belgia, de unde a fost repatriat in 26 noiembrie 2006 pentru “sedere ilegala”, in baza acordului de readmisie incheiat intre cele doua tari. Instanta din Romania a solicitat CEJ sa se pronunte daca aceasta masura este compatibila cu legislatia comunitara privind libera circulatie in spatiul UE si daca sederea ilegala poate consitui un motiv de ordine sau siguranta publica care sa justifice restrangerea libertatii de circulatie a unei persoane. CEJ a hotarat joi ca “dreptul comunitar nu se opune legislatiei nationale care permite limitarea dreptului unui cetatean din acel stat membru de a se deplasa pe teritoriul unui alt stat membru, in speta pentru ca a fost repatriat din acest stat membru pentru motivul ca se afla acolo in situatie de “sedere ilegala”, cu conditia indeplinirii anumitor cerinte. Pe de o parte, conduita acestui cetatean trebuie sa reprezinte o amenintare reala, prezenta si suficient de grava la adresa unui interes fundamental al societaii. Pe de alta parte, este necesar ca masura restrictiva sa poata garanta realizarea obiectivului si sa nu fie mai mult decat necesarul pentru atingerea acestuia. “Din cazul trimis Curtii de catre instanta nationala si din observatiile scrise ale Guvernului roman se pare ca cererea MIRA de a restrictiona dreptul la libera circulatie a domului Jipa se bazeaza strict pe repatrierea sa din Belgia, ca urmare a “sederii ilegale” in acel stat membru, fara o evaluare specifica a conduitei sale personale si fara nici o referire la vreo amenintare pe care ar putea-o reprezenta la adresa ordinii si sigurantei publice. Mai mult, Guvernul Romaniei declara in observatiile sale scrise ca decizia autoritatilor belgiene de a-l repatria pe domnul Jipa nu era bazata pe motive de siguranta publica”, se arata in hotararea CEJ. Decizia finala in acest caz va fi insa formulata de instanta nationala, hotararea CEJ fiind una preliminara, pe care tribunalul din Romania o va aplica la situatia de fapt. Din datele MIRA, pe numele a aproximativ 2.700 de cetateni romani exista restrictii la dreptul de libera circulatie in diferite state ale Uniunii Europene. Unii dintre ei au savarsit insa infractiuni pe teritoriul statelor respective.

  9. Diana said

    am July 11 2008 @ 7:02 pm

    Am patit si eu,

    La plecarea spre Paris, tot cu avionul, de la aeroportul Baneasa, la inceputul lui iunie 2008.
    Desi calatoream fara copil minor.
    Am avut intamplator si pasaportul la mine,
    dar m-am revoltat pentru ca nu am inteles de ce solicita si pasaportul.

    O zi Buna,


  10. ANA said

    am July 24 2008 @ 7:53 pm


  11. bobo said

    am August 12 2008 @ 1:03 pm

    Agentia de turism nu are nicio treaba cu faptul ca turistii nu sunt lasati sa treaca frontiera de catre autoritati. Daca ati citi contractele pe care le semnati, ati vedea ca agentia nu isi asuma responsabilitatea in cazul in care PF nu permite trecerea persoanelor din diverse motive. Intr-adevar, este datoria agentiei de turism sa informeze turistul ca pentru minor este necesar pasaportul. Degeaba insa invocati legea care se aplica cetatenilor UE atata timp cat LEGEA NOASTRA spune ca “minorului care este inscris in documentele de calatorie ale ambilor parinti sau este titular al unui document de calatorie individual ori al unei carti de identitate si calatoreste in strainatate insotit de acestia i se permite iesirea in aceleasi conditii si impreuna cu acestia”. Chiar daca e proasta, e legea tarii noastre si trebuie respectata. Decat sa facem supozitii si sa ne luam dupa restul tarilor, ar trebui sa respectam legile propriei noastre tari. Nu de alta, dar ce e mai nasol? Sa faceti un pasaport prapadit pentru copil sau sa ramaneti si fara concediu si fara bani?

  12. Un organ said

    am August 18 2008 @ 11:15 pm

    Buna ziua.
    Deosebit de la obiect a fost citarea legii de catre “nu este abuz”, ceea ce dupa parerea mea, nu numai ca face ca petitia dvs. catre I.G.P.F. sa fie nula si neavenita, dar va obliga si la niste scuze. Sa nu uitam ca este obligatia dvs. sa cunoasteti legea, si faptul ca nu o stapaniti nu va absolva de la rigorile ei.
    Eu sunt PERFECT de acord ca institutiile publice din Romania sunt mai gaunoase decat svaiterul de cea mai buna calitate, dar nu trebuie sa cadem nici in extrema cealalta. Dati exemple nenumarate despre cum se poarta reprezentantii statului in tari civilizate, dar va intreb, cati dintre domniile voastre ati avea tupeul sa strigati sau sa injurati un politist englez sau german asa cum fac concetatenii nostri cu reprezentantii autoritatilor romane.
    Sa arunci cu piatra este foarte usor. Sa recunosti ca ai gresit… e cu totul si cu totul alta problema. Vrem sa devenim mai buni, mai civilizati si mai europeni… Sper ca initiatorul acelei petitii sa dovedeasca primul ca mecanismele democratiei functioneaza in ambele sensuri, si sa ataseze scrisoarea deschisa prin care isi cere scuze fata de institutia pe care a nedreptatit-o.
    Ceva imi spune insa ca nu o va face. Si atunci…

    P.S. Cum este posibil, ca un individ adult si vaccinat, la 32 de ani sa riste investitia pentru un concediu, linistea familiei si multi, multi neuroni, in schimbul unui telefon de 5 minute, la un numar luat de pe site-ul institutiei si care i-ar fi rezolvat 100% problema. Din pacate, prefera sa isi ia copilul in brate si sa urle din toti rarunchii cat de nedrept este statul si cat de bicisnici sunt angajatii sai.

    Va doresc o zi buna in continuare. Eu am plecat sa mananc niste lebede.

  13. Blue said

    am September 2 2008 @ 8:48 am

    De la aderarea la UE, TOATE legile nationale/ locale sunt inlocuite de legile comunitare din UE !!
    Asa ca familia de mai sus CASTIGA SIGUR !! Si problema e alta, idiotii aia/capetele alea patrate cu 4 clase la seral 🙂 , platiti din banii nostri(publici), care iau spaga la greu (stiu cazuri de politisti de frontiera care si-au luat ML-uri din spaga pe un an sau mai putin), fac greseli pe care TOT NOI le vom plati din banii publici !! Nu e asta culmea ironiei ? Sa platesti un om pentru un job si apoi sa platesti tot tu ca nu-si face job-ul bine ?!
    Alooo, MILITIENII care iau partea PCTF-ului, ati crescut intr-o familie de comunisti, am dreptate ?! Lasati-neeee, lasati-neee !!

  14. Un organ said

    am September 2 2008 @ 4:08 pm

    Exact modul asta de a pune problema (sau de a-ti da cu parere in mod injurios din auzite) ma face sa-mi fie rusine ca sunt Roman.
    Iti repet, si tie, si familiei respective, ca singurul lucru pe care o sa il castige in instanta va fi o factura grasa pentru cheltuieli de judecata. Crezi ca un avocat roman ii va spune ca nu are nici o sansa in contextul legislativ actual, sau va avea o privire incurajatoare de lichea avida de bani, ii va taia o chitanta pentru un onorariu gras si cand va pierde procesul isi va frange mainile dand vina pe sistemul corupt si pe judecatorii care iau mita.
    Asta ca sa facem o comparatie intre “oamenii de bine” ca domnia ta, care prind fluturi pe auzite, si “organul” care incearca sa scuteasca familia respectiva de o confruntare jegoasa cu sistemul de justitie roman, care nu le-ar aduce nici un fel de benficii. Sunt de acord sa luptam pentru ceea ce merita sa luptam, dar familia ….. a dat dovada de ignoranta si comoditate si a platit pentru asta cu proprii bani. Nu sunt nici primii si nici ultimii care nu pot sa paraseasca tara pentru ca nu s-au gandit sa dea un telefon la un dispecerat, care este disponibil 24 de ore din 24.

    In ceea ce priveste afirmatiile de genul:
    “De la aderarea la UE, TOATE legile nationale/ locale sunt inlocuite de legile comunitare din UE !!”
    care sunt luate de pe site-uri de crosetat macaroane.
    Din cate stiu, codul penal roman nu a fost inlocuit de vreo legel europeana, (deci acel TOATE scris cu majuscule cade din start), si desi nu sunt un specialist in domeniu (ba din contra), as putea fara sa ma chinui prea tare sa iti mai gasesc numeroase exemple care demonstreaza contrariul. Asa ca atunci cand faci afirmatii bombastice, fa-ti temele mai bine intai.
    In cazul cu Politia de Frontiera, pot sa afirm cu certitudine ca, situatia sta exact asa cum am descris-o mai sus.

    Iar in ce priveste injuriile… daca politistii de la frontiera sau MILITIENII care le iau apararea, au crescut intr-o familiei de comunisti… “educatia” ta si limbajul folosit au un parfum de lichea de Zabrautiului colt cu Pieptanari. Esti ruda cu Sile Camataru? Sau esti suparat ca iar ai luat interdictie pe stadion pentru ca ai fost cool si te-ai luat la bataie cu gaborii cei nashpa si ti-ai furat-o?

Comment RSS