Calaul maghiar care i-a torturat si ucis pe Horia si Closca a primit drept plata 20 de vedre de vin

Tweet this

FOTO DOCUMENT Povestea c?l?ului cu nume de principe ce i-a zdrobit cu roata pe conduc?torii R?scoalei de la 1784-1785

Cea mai important? men?iune despre c?l?ul care i-a zdrobit cu roata  pe conduc?torii R?scoalei de la 1784-1785 apare chiar în scrisoarea pe care a scris-o autorit??ilor  vremii, imediat dup? episodul sângeros de la Alba Iulia, acum mai bine de dou? secole.

Fiecare ora?, târg sau sat mai important î?i avea în evul mediu locul, c?l?ul, precum ?i instrumentele ?i armele necesare execu?iilor periodice. Locurile  erau amenajate  în pie?e publice, la intrarea în ora?e sau de-alungul celor mai circulate drumuri. Potrivit istoricului Gheorhe Anghel, unele toponime din jude?ul Alba mai amintesc ?i acum de existen?a  unor locuri de tortur? ?i execu?ie. Spre exemplu, la Alba Iulia este „Dealul  Furcilor”, la ?ard o „Poian? a Furcii”, între Ighiu ?i Bucerdea o „M?gur? a Furcii”, la Sâncel, lâng? Blaj, un alt „Deal al Furcilor”, iar la ?ugag un loc numit “La Furci” .

Cocioaba c?l?ului, men?ionat? în documente

Documentele vremii arat? c? meseria de c?l?u era grea ?i de cele mai multe ori se mo?tenea din tat? în fiu. C?l?ul trebuia s? cunoasc? unele no?iuni de anatomie. Asta pentru a ?ti unde s? loveasc? puternic ?i anume în p?r?ile sensibile ale corpului, cum s? taie dintr-o lovitur? capul condamnatului ?i s? despice corpul în buc??i. De asemene,  trebuia s? aib? o bun? condi?ie fizic?, o psihologie aparte, ca s? poat? finaliza „misiunea“. Î?i executa meseria precum un actor. Trebuia s? mimeze ?i s? prelungeasc? agonia condamnatului , spre satisfac?ia or??enilor care asistau în num?r mare la execu?iile publice.

Pedeapsa capital? se aplica în acele vremuri foarte des pentru fapte minore. De exemplu, pentru orice furt care dep??ea valoarea de 20 de florini, f?pta?ul era condamnat la moarte, de?i valoarea pagubei echivala cu o juninc? sau 5-6 oi.

La Alba Iulia apare permanent în actele oficiale c?l?ul. Astfel, în conscrip?ia din 1673, în Uli?a ?iganilor din ora?ul vechi, între cele 29 de propriet??i, locuia ?i c?l?ul ora?ului. Chiar dup? un secol ?i jum?tate,  în 1804, între propriet??ile situate în esplanada Cet??ii, la num?rul 43 se men?ioneaz?: „cocioaba c?l?ului ora?ului Alba Iulia”.

C?l?ul ora?ului Alba Iulia era la 1784  un ?igan cu nume de principe, Grancea Rakoczy. Cele mai pre?ioase informa?ii despre cel care i-a zdrobit cu roata pe conduc?torii R?scoalei de la 1784-1785, Horea ?i Clo?ca, apar într-o scrisoare pe care a adresat-o  judelui ora?ului Alba Iulia.

Scrisoarea c?l?ului c?tre judele ora?ului

Documentul a fost scris în limba maghiar? de vreun slujba? al ora?ului în aprilie 1785, la pu?in timp dup? execu?ia conduc?torilor R?scoalei, în care Grancea Rakoczy a avut rolul principal.

"E ?tiut c? în r?scoala trecut? mul?i din corifeii Românilor au fost osândi?i ?i a trebuit s?-i execut dup? porunc?. Eram tocmit pentru execu?ii tocmai atunci la Sebe?, dar am fost oprit de Nobilul Comitet pentru osândi?ii de aici;  îmi poruncise s? nu m? mi?c nic?ieri din loc, c?ci vor fi mul?i de executat. A trebuit deci s?-mi las câ?tigul de acolo-am ?i scrisoare despre asta - ca s? nu fie nicio întârziere din vina mea. Dar, desi am executat aici pe corifeii cei mari, pe mul?i tovar??i de-ai lor, întocmai cum cerea sentin?a ?i am c?rat împreun? cu ucenicii mei în patru p?r?i trupurile lor t?iate în buc??i, dup? porunc?, am cerut ?i am umblat în zadar pe la slujba?ii comitatului pentru plata ostenelii mele. Rog deci pe Cinstitul ?i Nobilul Jude s?-mi îndrepte plângerea acolo unde crede c? voi putea dobândi r?splata trudei mele, c?ci acesta este me?te?ugul meu obi?nuit ?i înv??at ?i dac? în acesta suf?r vreo sc?dere, nu-mi pot ?ine nici eu viea?a... În n?dejdea pl?tii m-am înc?rcat ?i eu cu mai multe datorii. A?teptând aceast? dreapt? mângâiere r?mân al Domnului Jude ?i al Cinstitului ?i Nobilului Magistrat, s?rac?, supus? ?i credincioas? slug?GRANCEA RAKOCZY, C?l?ul Alba Iuliei“, se arat? în scrisoarea trimis? de Grancea Rakoczy c?tre judele ora?ului.

Plata c?l?ului,  echivalent? cu pre?ul a 20 de vedre de vin

Judele ora?ului i-a respins cererea, pe motiv c? nu ei l-au angajat, ci ?ara , aluzie la împ?ratul de la Viena. În cele din urm? cererea c?l?ului a ajuns la Gubernul Transilvaniei de la Sibiu. Grancea Rakoczy a primit suma de 51 de florini: câte ?ase de cap, pentru Horea, Clo?ca ?i Cri?an ?i câte trei pentru execu?ia cu roata, tragerea în ?eap?, spânzurarea ?i decapitarea celor 11 ??rani r?scula?i, prin?i în lunile noiembrie ?i decembrie 1784 ?i care s-au aflat în închisorile de Aiud ?i Alba Iulia. Suma era echivalent? cu pre?ul unei vaci sau a dou?zeci de vedre de vin.

Istoricii spun c? din con?inutul scrisorii c?l?ului ar trebui s? în?elegem mai bine personalit??ile situate în vârful piramidei feudale, de la împ?ratul de la Viena, nobilime ?i pân? la cel care a zdrobit cu roata, actori pricipali ai episodului sângeros al execu?iei c?pitanilor eroi ?i a altor sute de iobagi implica?i în R?scoala condus? de Horrea, Clo?ca ?i Cri?an.

„Procesul“ ?i execu?ia conduc?torilor R?scoalei

Horea ?i Clo?ca au fost prin?i prin tr?dare la sfâr?itul anului 1784. Ulterior, au fost încarcera?i , în celule separate,  la por?ile a III-a ?i a IV-a a Cet??ii din Alba Iulia. Cri?an a fost întemni?at în vechiul corp de gard?, o cl?dire azi disp?rut?, pân? în 13 februarie 1785, când ?i-a pus cap?t zilelor.

Ancheta comisiei imperiale de la Alba Iulia a  durat aproape o lun?, pân? la  24 februarie 1785. Ca s? poat? îndeplini ordinul împ?ratului de la Viena, contele Iankovich a ad?ugat sentin?ei articolul ce prevedea pedeapsa cu moartea prin zdrobirea oaselor condamnatului cu roata pentru fapte de tâlh?rie ?i omoruri la drumul mare, cu scopul de a intimida mul?imea.

Foto Muzeul Na?ional al Unirii/Cea mai bun? imagine a martiriului de la 28 februarie 1785, desenat?, cel mai probabil, dup? natur?. Decorul scenei, cu norii grei deasupra e?afodului, gruparea maselor,  silueta Cet??ii Alba Iulia în dep?rtare ?i iluminarea locului unde st? Horea, îi dau gravurii o mare valoare artistic?.


CLICK pe imagine pentru FOTOGALERIE DOCUMENT

Execu?ia a fost una public?, conform instruc?iunilor împ?ratului de la Viena,  „ca s? fie de exemplu ?i oroare”. Dup? izvoarele cunoscute au fost adu?i cu for?a la Alba Iulia între trei ?i ?ase mii de iobagi români. Toate sursele documentare indic? locul de execu?ia a lui Horea ?i Clo?ca pe„Dealul Furcilor“ din Alba Iulia, o teras? înalt?, situat? în partea de sud a ora?ului ?i Cet??ii.

Foto dacoromania-alba.ro/Harta ora?ului Alba Iulia din 1771. Locul execu?iei este marcat de semnul unei spânzur?tori ?i inscrip?ionat în limba germana?-Gelgen Berg , în traducere Dealul Furcilor. În imagine este încercuit




Monumentul ridicat în 1959 în cinstea conduc?torilor R?scoalei  fost plasat în partea de nord a terasei ?i nu pe locul cel adev?rat, întrucât nu era cunoscut atunci.

Foto dacoromania-alba.ro/Harta orasului, cetatii Alba Iulia ?i imprejurimilor, datat? între  anii 1752-1766. Locul execu?iilor este marcat de semnul unei spânzur?tori (incercuit)



Execu?ia a avut loc în 28 februarie 1785. Potrivit istoricului Gheorghe Anghel, o  descriere am?nun?it? a evenimentului sângeros  se afl? în scrisoarea lui Iosif Gabri, profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, trimis? unui prieten al s?u la Roma la 2 martie 1785.

Dup? cum prevedea sentin?a întocmai a?a, în diminea?a zilei de 28 februarie pe la ceasurile nou? ?i jum?tate, Horea ?i Clo?ca au fost a?eza?i separat pe câte un car special, fiecare fiind înso?it de câte un preot schizmatic (ortodox). Este cu neputin?? s? descriu convoiul ?i mul?imea care a fost de fa??. Ei au fost înso?i?i de un escadron de cavalerie din Toscana în ?inut? de parad?, cu mare pomp?, de aproximativ trei sute de pedestra?i or??eni ?i de haiduci. Batalionul pedestra?ilor i-a încadrat într-un careu, iar c?l?re?ii s-au a?ezat la cele dou? aripi. Eu, prin bun?voin?a unui locotenent de cavalerie, am stat c?lare între batalionul in form? de careu ?i între cavalerie ?i astfel, am v?zut de la început execu?ia ?i parada, cum v?d aceast? foaie de hârtie din fa?a mea“De men?ionat c? ?i corpului neînsufle?it a lui Cri?an a fost t?iat în patru, tot la locul de supliciu.

R?scoala iobagilor români din 1784-1785 a avut un mare ecou în Europa ?i America. Pentru prima dat?, s-a aflat de existen?a în Transilvania a unei na?iuni majoritate de origine neolatin?, românii, a c?ror soart? era dintre cele mai nenorocite din Europa.

În 28 februarie, se comemoreaz? 227 de ani de la evenimentul sângeros cunoscut în istorie ca „supliciul de pe Dealul Furcilor“ din Alba Iulia. Sursa : http://www.adevarul.ro/locale/alba_iulia/Povestea-principe-Alba-Iulia-Rascoalei_0_653334901.html




Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa: iulian.urban@gmail.com

Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro


6 Comentarii pana acum»

  1. asistentapentruconsumatori.ro said

    am November 30 -0001 @ 12:00 am

    Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
    Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
    Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.
    TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro

  2. vrajitorul.eu said

    am November 30 -0001 @ 12:00 am

    INTRATI PE http://www.vrajitorul.eu/ Magia afacerii dvs.
    informatii utile >> http://www.vrajitorul.eu/aplicatia/aplicatia.html

  3. Pinochio said

    am February 27 2012 @ 3:56 pm

    Macar a baut vinul? Ca unu Iuda care l-a vandut pe mult mai cunoscutul Iisus a primit 30 de arginti pe care ulterior i-a aruncat pe jos. Inca se mai cauta acei arginti peste veacuri, peste mari si tari.

  4. CSOKI said

    am February 28 2012 @ 2:57 pm

    Pentru prima dat?, s-a aflat de existen?a în Transilvania a unei na?iuni majoritate de origine neolatin?, românii, a c?ror soart? era dintre cele mai nenorocite din Europa. 1784??? WTF ??? prima data ??

  5. Amy Neagoe said

    am March 1 2012 @ 10:41 pm

    Nu mai citesc, c? mi se face scîrb?, doar cînd m? gîndesc c? Min. Culturii, la noi, e o scîrb? care vrea s? demoleze ?i s? reconstruiasc? zonele istorice ale Bucure?tiului-Pia?a Arcului de Triumf, d.e.-ca s? încurajeze tot numai muncitorimea..?i pe ‘intelectuali’, doar pe ai lui, evident!
    Cît despre ce mi se întîmpl? mie la facultate, cu aerul rece condi?ionat ?i geamurile deschise de c?tre raha?ii tineri ?i femeile de servici ?i secretare ?i unele cadre profesorale, e de neacceptat!
    ?i, dac? m? gîndesc ?i la maic?-mea ?i taic?-meu, care sunt 2 handicapa?i ?i misogini bo?orogi-care m? iubesc îns?, atîta cît pot ?i cît mai suport eu-care discut? cu mine, de ani de zile-seara, mai ales-de parc? ar fi incul?ii de tineri colegi sau copiii ??ranilor, cu care nu am ?i nu vreau s? am eu, nicio treab?, vreodat?, în definitiv_de parc? a? fi un nimeni sau altele ?i al?ii ar fi ‘?i mai ?i’, mi se întoarce stomacul pe dos.
    ?i da, ?tiu, c? sunt ?i leoaico-berbeac?, prin firea mea, dar totu?i, mi-a devenit, acum, pe ultima sut? de metri imposibil s? mai suport, fiind eu singur? , luptînd singur? cu dobitocii, incul?ii ?i coruptia de peste tot care vrea s? m? ucid?, mereu!!
    ?i detest absolut toate partidele ?i pe copiii lor-vorba lui Costi Rogozanu, acum pe TVR-îns? detest din totsufletul P.S.D.ul, care a adus cele mai abjecte prostii ?i libert??i perverse, la noi, la Romîni. ?i sunt de acord cu tot ce spune dl. profesor Fungaciu, de cîte ori îl ascult!
    (?i vreau s?-mi fie definitiv ?terse, contul pe Facebook ?i cele 2 bloguri, deci ‘prin?ul’ s? nu se mai joace cu mine ?i cu s?n?tatea ?i identitatea ?i timpul meu, pe conturile mele de internet! Eu nu mai postez nimic, decît aici ?i la ANPC, mai ales! Mul?umesc.

  6. Alin said

    am March 10 2012 @ 4:13 pm

    Amy Neagoe
    E bine ca esti la facultate, despre care ne tot povestesti (este intradevar o lauda) si despre colegii tai “tarani”. Vreau sa te intreb ceva: pana la terminarea facultatii o sa-ti spuna cineva cum se scrie cuvantul Romani ? ai scris oare intentionat cum ai scris ? Daca tot ai caractere… nu o sa spui ca din cauza asta nu ? Iar daca vei termina o facultate si o sa ai asemenea greseli de scriere (ma refer la toate articolele scrise nu doar acesta) ma indoiesc ca vei fi mai bun(a) decat politicienii de zi. Oricum succes(uri).

Comment RSS · TrackBack URI

Lasa un comentariu

Nume: (Obligatoriu)

eMail: (Obligatoriu)

Site:

Comentariu: