Sa ne mandrim cu istoria noastra – Batalia de la Vaslui a fost cea mai mare infrangere din istoria islamului

Tweet this

Podul Inalt 1475 – Cea mai mare infrangere din istoria Islamului Foto (11)

Romani! Ridicati capetele plecate! Indreptati spinarile incovoiate! Alungati tristetea si lipsa de sperante din aste zile. Nu mai stati timorati si complexati in fata unei Europe care ne datoreaza insasi existenta. Amintiti-va din nou de Marele nostru Stefan. De toti mosii si stramosii care nu au lasat neamul sa piara. Cu sute de ani inainte de Americi, teroristi, CIA-uri, Al- Qaede si atentate regizate, Stefan cel Mare si Sfant administra Islamului cea mai mare infrangere suferita vreodata de vreo armie musulmana din partea unui lider crestin. Nici macar victoriile lui Carol cel Mare, Cid-ul, Skanderbeg sau oricare riga european din istorie nu se pot compara ca importanta politica si dramatism cu baia de sange si noroi in care s-a cufundat cea mai puternica armata a vremii. Nimeni altul decat cel mai bun corp expeditionar al teribilului Mahomed al doilea, avea sa sfarseasca drept ingrasamant pentru ogoarele Vasluiului…

Europa valahilor

Oricat de hazardat le-ar putea parea unora, Europa secolelor XIV si XV a apartinut din punct de vedere militar micilor formatiuni statale romanesti care s-au opus cu succes celei mai mari forte a vremii, temutul Imperiu Otoman. Fara niciun fel de exagerare, putem spune ca daca este sa pastram proportiile cu ceea ce eram acum 500-600 ani, Romania de azi ar trebui sa infranga in lupta armata Statelor Unite, Rusiei sau Chinei... Nu-i asa ca va pufneste rasul? Trecand peste neincrederea si dezamagirea provocate de situatia Romaniei din prezent pe toate planurile, inclusiv militar, trebuie sa ne amintim macar ca eram intr-atat de neclintiti pe vremuri, incat administram infrangeri umilitoare puternicilor lumii. Iar celor care nu sunt inca convinsi de forta si spiritul razboinic al stramosilor nostri, le prezint o scurta comparatie intre proportia de forte intalnita intre "marile" batalii ale Europei Apusene si confruntarile militare ale voievodatelor romanesti. Faimosul Razboi de o suta de ani, bataliile de la Azincourt, Formigny, Castillon sunt confruntari intre osti care numarau maximum 10.000-20.000 de soldati, ultimele chiar mai putin de 5.000...



In faimoasa batalie de la Tannenberg, cand este stopata inaintarea cavalerilor teutoni spre rasarit, s-au confruntat corpuri de armata de 10.000, respectiv 16.000 soldati. Vreti mai mult? Ei bine, in perioada Razboiului celor Doua Roze, efectivele sunt de-a dreptul derizorii, de obicei sub 5.000 de actori angrenati in spectacolul sangeros al Zeului Marte. In celebra batalie de la Rimini din 1469, cand Federico da Urbino infrange armata papala, au murit...100 de oameni si au fost raniti circa 3.000. Si, nu uitati, cronicile contemporane o numesc "batalie cumplita" (Atrox Dimicato)!



Cele mai mari inclestari din aceste secole par a fi luptele intre principii elvetieni si regele Carol cel Curajos. Trupele de soldati implicate in luptele de la Granson si Morat se ridica la un maximum de 20.000 de indivizi. Arta si gandirea militara in Europa apuseana de atunci erau eminamente rudimentare. Se poate vorbi chiar de o decadere, comparativ cu geniul militar-tactic al armatelor Romei care au precedat regatele din regiune. Progresele in domeniu ale Europei de Vest se inregistreaza mult mai tarziu, impulsionate fiind de folosirea tot mai frecventa a armelor de foc si a prafului de pusca in razboaie. In rasaritul Europei, lucrurile stateau cu totul altfel. Taratele si cnezatele rusesti nu reprezentau (inca) o forta militara, regatul polon era tributar manevrelor si conceptelor militare de-a dreptul falimentare de import apusean (merita dat exemplu, impasul polon de la Marienburg si aparitia providentiala a trupelor moldovensti care au intors rezultatul luptei). La fel, nici ungurii nu au stralucit prea mult pe campul de lupta. Bulgarii, sarbii si bizantinii au cazut dupa o darza dar trista rezistenta in fata fortei Semilunei.



Romanul Iancu de Hunedoara lupta ca un leu contra turcilor intre anii anii 1444-1447, dar spre final este infrant de acestia. Intr-un episod putin cunoscut al istoriei nationale, bravul razboinic transilvan organizeaza in anul 1448 o ultima mare campanie care viza cucerirea Salonicului. In acest proiect ambitios, il avea partener pe insusi leul albanezilor, printul Skanderbeg. Din motive inca nestiute, actiunile celor doi conducatori crestini nu sunt bine sincronizate. Rezultatul este dureros. In lupta de la acelasi trist Kossovopolje, Iancu de Hunedoara este infrant dupa o inclestare catastrofala care durase trei zile si trei nopti... Singurii care s-au adaptat cu succes si au pus la punct tactici revolutionare alaturi de manevre eficiente au fost voievodatele romanesti ale Moldovei si Tarii Romanesti. Conduse de voievozi realisti si inspirati precum Mircea cel Batran, Vlad Tepes si marele Stefan, valahii au fost singurii europeni care au tinut la respect hidra otomana. Turcii erau la apogeu. Condusi de cumplitul Mahomed al doilea, supranumit Fatih (Cuceritorul), otomanii cucerisera Bizantul, una dintre cele doua cetati ale crestinatatii, precum si o buna parte a Europei de rasarit. Cum turcii nu detineau o flota militara care sa le permita invazia Apusului prin Mediterana, in drumul ordiilor spre Roma nu mai stateau decat voievodatele romanesti...

Moldova dacilor liberi

In aceeasi perioada, asupra Moldovei pandeau nu numai otomanii, ci si ochii lacomi ai tatarilor din Hoarda de Aur. In anul 1469, o hoarda a tatarilor de pe Volga, condusa de Eminec, nepotul hanului cel mare, porneste o expeditie de jaf in Moldova, atras de prosperitatea economica datorata masurilor luate de Stefan cel Mare. Cruzimea si tupeul nomazilor meritau pedepsite.... Stefan strange in graba o oaste de curteni si razesi din Tara de Sus (actuala Bucovina) si porneste dupa tatari. Acestia au parte de ghinionul vietii lor, cand sunt prinsi in ziua de 20 august langa Lipinti. Macelul este infiorator. Hoarda tatarasca este masacrata, avand mari pierderi in oameni, Eminec insusi este facut prizonier de Stefan. Hanul cel batran de pe Volga, tot nu intelege cu cine are de a face, astfel incat isi permite sa-i trimita lui Stefan o solie manioasa de 100 de oameni (exact cati au murit la batalia din Rimini!). Solie care are tupeul sa-i ceara lui Stefan nu doar eliberarea prizonierilor tatari ci si ...despagubiri pentru pierderile suferite! Inconstienta si nesimtirea cererii sunt pedepsite pe loc. Stefan cel Mare ordona tragerea in teapa a tuturor prizonierilor alaturi de 99 de tatari din solie. Fiul hanului este taiat pe loc in bucati. Supravietuitorului i se taie nasul si urechile si este trimis calare inapoi la Hoarda de Aur sa povesteasca hanului ultimele noutati...



Turcii se dovedesc, la randul lor, la fel de grei de cap... Cuceritorul Bizantului vedea in Moldova principalul obstacol in invadarea Europei. In plus, ocuparea Moldovei permitea turcilor supunerea definitiva a Hoardei de Aur alaturi de consolidarea unei viitoare aliante cu tatarii care i-ar fi ajutat pe otomani pe baza religiei comune. Nu in ultimul rand, sultanul vedea in bogatul voievodat romanesc, o baza de operatiuni militare, un izvor de resurse economice si de luptatori valorosi care puteau fi angajati ca mercenari de partea Semilunei. Precedente mai fusesera (sultanul avea exemplul contingentelor sarbesti si bulgaresti care erau fortate sa lupte de partea turcilor dupa caderea tarilor respective)... Un alt aspect politico-strategic care il deranja la culme pe Mahomed, era incercarea continua a lui Stefan cel Mare de a sustrage Tara Romaneasca de sub autoritatea Portii. Cu peste 150 ani inainte Unirii Viteazului Mihai, geniul militar al lui Stefan incerca de fapt o unitate a tarilor romane. Unitate a carei valoare si importanta regionala fusesera subliniate chiar de sultanul Murad al doilea. Toti acesti factori la care se adauga refuzul marelui domnitor de a inchina tara turcilor sau de a le plati tribut, alimenteaza furia lui Mahomed. El, cuceritorul Constantinopolului nu putea fi refuzat de conducatorul unei tari mici situata la marginea Imperiului cladit prin jaf si sange de generatii de sultani turci.



Vin Turcii!
"In zilele albe ale miezului iernii inaintau multimile negre, zecile de mii de dusmani, ieniceri, spahii si gloata, ca lupii flamanzi " - Nicolae Iorga

Intr-un acces de furie, sultanul decide pe loc ca insolenta lui Stefan sa fie pedepsita cat mai repede posibil, iar Moldova cea rebela sa ajunga pasalac unde sa domneasca legea Profetului si bunul plac al turcilor. In acest scop, Mahomed trimite impotriva moldovenilor cele mai bune osti ale Imperiului. Temutele si incercatele trupe otomane calite in luptele cu durii albanezi ai lui Skanderbeg si comandate de eunucul Soliman Pasa, primesc ordinul sa abandoneze pe moment asediul Krujei pentru a potopi Kara Bogdania (cum numeau turcii Moldova). Nucleului oastei care lupta cu albanezii i se alatura oastea Rumeliei, plus corpul personal de ieniceri de elita al sultanului, la care se adauga un esantion de 12.000 de valahi din Tara Romaneasca trimis de turci sa lupte contra voii lor cu fratii moldoveni.



Vedem, asadar, ca Mahomed al doilea nu a precupetit niciun efort pentru a-l infrange pe Stefan. Conform tuturor izvoarelor vremii scrise la Buda, Cracovia, Constantinopol, Venetia, corpul expeditionar turcesc numara circa 120.000 de razbonici, carora li se adaugau alte zeci de mii de auxiliari. Amenintarea era deosebit de serioasa, Stefan cel Mare, propulsat in rol de unic aparator al intregii crestinatati se vede nevoit sa ceara ajutor militar la curtile Europei. Primeste in schimb... laude si incurajari! In fata unui asemenea colos, Stefan reuseste totusi sa stranga aproape 40.000 de osteni moldavi carora li se adauga un contingent de secui de circa 5.000 de oameni. In calea urgiei musulmane, Stefan cel Mare opune eficienta tactica a parjolirii pamanturilor, retragerii populatiei, otravirii fantanilor, astfel ca invadatorii sa simta coltii demoralizatori ai foamei, setei si molimelor. Soliman Pasa vrea sa termine treaba repede. Strateg iscusit, el isi da seama ca un razboi de uzura nu i-ar aduce decat probleme. Turcul vrea o singura lupta in care sa decida soarta campaniei in favoarea sa. Convins ca armata Semilunii va cauta orice prilej pentru a da inclestarea finala, Stefan ordona retragerea spre Vaslui. Acolo, Maria Sa alege o zona strategica buna, situata intr-un loc unde dealurile care inconjoara lunca Barladului se apropiau intre ele. Cum dealurile erau impadurite, turcii nu puteau sa surprinda oastea Moldovei printr-un atac din flanc.



Apus de...Semiluna

In zorii zilei de 10 ianuarie, avangarda otomana zarea pentru prima data oastea moldoveneasca printre aburii cetosi ai luncii Barladului. Armata dusmana era deja slabita de marsurile lungi peste care se adauga lipsa alimentelor si a odihnei. Natura parca-i ura la randul sau pe turci, deoarece cu cateva zile inainte de batalie, vremea s-a incalzit, in consecinta zapezile incepusera sa se topeasca transformand lunca intr-o mlastina vascoasa in care se putea impotmoli si un soarece. Conform cronicarului turc Kemal Pasa Zade, Stefan a oprit inaintarea turca tragand in acestia cu tunuri, bombarde si sageti. Prinsi in valea inconjurata de paduri, otomanii nu se pot replia sa inconjoare pozitiile moldovenesti din cauza copacilor si a terenului mlastinos. Lupta se transforma intr-un conflict de uzura, din care moldovenii ies avantajati datorita pozitiilor mai bune detinute de voievod. Acelasi Kemal-Zade ne spune ca in fata neputintei strapungerii liniilor moldovensti, Mihaloglu Ali-Bei, o curajoasa capetenie otomana a organizat un "buluc" compus din ieniceri de elita "pentru al caror suflet batalia era o placere", si s-a avantat in fruntea lor asupra moldovenilor.



Manevra albanezului turcit pare sa reuseasca pe moment, ienicerii patrunzand in randurile moldovenilor. Lupta se transforma intr-o inclestare cumplita. Cum orice batalie are un moment critic, un punct de rascruce in care totul se poate rasturna, acesta este momentul maxim al luptei de la Podul inalt. Constient de acest lucru, sesizabil doar de strategii de geniu ai istoriei, Stefan cel Mare pregateste atacul final dublat de un siretlic eficient. Pentru a-i deruta si mai rau pe turci, Maria Sa odona ca satenii plasati pe dealurile din fata sa faca un zgomot cat mai mare din trambite, tobe si buciume. Turcii musca momeala crezand ca vor fi atacati din flancul stang, se regrupeaza si se pregatesc de aparare. Atunci, Stefan cu grosul armatei cade ca un fulger in spatele turcilor retezandu-le orice eventuala retragere. Furia moldovenilor nu cunoaste margini, masacrarea invadatorilor continua cu frenezie. Totul se transforma incet, incet intr-o masa amorfa in care urmasii dacilor liberi dezlantuie asupra Semilunii un adevarat Armagheddon mobil faurit din ghioage, securi, coase, palose si lanci. Mandria sultanului, crema trupelor sale de ieniceri scoliti in academii militare sa devina asi ai iataganului, este zdrobita fara drept de replica.



Pierderile sunt uriase. Nicaieri vreo armata musulmana nu mai fusese decimata in asemenea hal. Chiar cronicile turce afirma ca atunci au fost taiati 40.000 de vajnici ieniceri si spahii, o suma enorma pentru oamenii acelor timpuri. Socul psihologic s-a transmis intr-o clipita. Vazand ce soarta cruda-i macina pe cei mai buni razboinici ai armatei, restul soldatilor turci intra in panica si fug dezordonat. Incercarile lui Soliman de a organiza o rezistenta sunt sortite esecului. Nimeni nu mai asculta de nimeni. "Niciodata o oaste turceasca n-a mai suferit o astfel de infangere", bocea intr-o cronica mama sultanului Mahomed Fatih. In timp ce cronicarul polonez, Jan Duglozs, contemporan cu marele Stefan, scrie la randul sau: "Foarte putini turci si-au putut gasi mantuirea prin fuga, caci, multi s-au inecat in apa Siretului, chiar si aceia care au scapat si au ajuns pana la Dunare, au fost ucisi acolo de moldoveni care aveau cai mai iuti, sau au fost inecati". Cronica lui Kemal-Pasa-Zade este inca mai sumbra, turcul scriind despre trista soarta a turcilor dupa incheierea bataliei. Aflam asadar, ca otomanii au pierdut un numar de 40 de stindarde de lupta, un numar record in istoria Turciei. Stefan cel Mare a tras in teapa toti prizonierii turci, in afara de cateva pasale. Pentru a scapa de numarul imens de cadavre turcesti care, daca s-ar fi descompus odata cu venirea primaverii, ar fi dezlantuit molime asupra Moldovei, domnitorul ordona stangerea hoiturilor otomane in movile dupa care li s-a dat foc...



Victoria zdrobitoare are reverberatii in intreaga lume. Cei mai fericit sunt crestinii sarbi, bulgari, greci si armeni care gemeau sub asuprirea turcilor. Stefan primeste laude si aprecieri din Persia pana la Papa Sixtus al IV-lea care trece peste deosebirile de rit religios si il numeste "Atletul lui Christos". Cronicile se intrec intre ele in laude si multumiri la adresa domnitorului. Asa ne a fost dat si noua, romanilor, sa scriem o pagina importanta din Istoria Lumii si Europei!

Sursa http://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/descopera-istoria-romanilor/5135091-podul-inalt-1475-cea-mai-mare-infrangere-din-istoria-islamului




Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa: iulian.urban@gmail.com

Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro


16 Comentarii pana acum»

  1. Catalin HN said

    am November 29 2009 @ 8:21 pm

    Foarte frumos articolul, util mai ales adolescentilor de azi care invata toate prostiile despre UE sau SUA dar nu invata mai nimic despre istoria tarii lor. E bine sa stim cine suntem si sa nu ne mai simtim inferiori popoarelor din vestul Europei a caror existenta si bunastare de azi se datoreaza si domnitorilor romani: Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vlad Tepes, Iancu de Hunedoara etc. Autorul articolului a uitat insa sa mentioneze si care era liantul care ii determina pe romani (fie ei din Moldova, Tara Romaneasca sau Transilvania) sa lupte cu atata determinare si sa obtina aceste victorii imense; acest liant se numea Ortodoxie. Nu trebuie uitat ca Stefan cel Mare zidea cate o biserica dupa fiecare victorie militara. Ceilalti domnitori romani sunt cunoscuti si ei ca fiind ctitori de biserici. Apropierea de Ortodoxie si adoptarea “celor 10 porunci” ca legi (in primul rand morale) de zi cu zi a mentinut fiinta si demnitatea acestui neam de-a lungul secolelor si ne-a permis sa rezistam langa imperiul Otoman. Astazi, cand ne-am indepartat foarte mult de Dumnezeu si legile morale ale “celor 10 porunci”, nu trebuie sa ne mai miram ca avem parte de conducatorii pe care ii avem sau ca Romania a ajuns acolo unde a ajuns.

  2. tizul said

    am November 30 2009 @ 6:23 pm

    Dar continuarea?
    Fiindca noi, ca deobicei, am castigat batalii si am pierdut razboaie:

    A?teptându-se la o nou? confruntare decisiv? cu turcii, ?tefan s-a închinat prin delega?i regelui maghiar, Matei Corvin. În 1476 ?tefan a fost înfrânt de armata sultanului, dar acesta s-a retras dup? ce nu a reu?it s? ocupe cet??ile din nordul ??rii. În 1480 a fost încheiat un acord cu turcii, prin care ?tefan a acceptat plata tributului. În ciuda acestui fapt, turcii au ocupat cele dou? cet??i în 1484. Domnia a incheiat-o platind tribut turcilor…

  3. Florin B said

    am December 1 2009 @ 12:19 pm

    Macar cu ata sa ne mandrim si noi http://www.gallardo.ro

  4. Catalin HN said

    am December 1 2009 @ 7:59 pm

    @ tizul:
    si cele pe care le amintesti ca fiind pierdute sunt tot batalii, nu razboaie. Daca am fi pierdul razboiul cu turcii, in vremea lui Stefan cel Mare sau a oricarui alt domnitor, Moldova ar fi devenit pasalac iar religia crestina abandonata in favoarea islamului. Cum acest lucru nu s-a intamplat, nici una din tarile romanesti nu a pierdut razboiul cu turcii, doar batalii.

  5. asistentapentruconsumatori.ro said

    am December 2 2009 @ 4:00 pm

    Reclamati abuzurile la care sunteti supusi la office@asistentapentruconsumatori.ro

    Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
    Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
    Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.

    TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro

  6. www.vrajitorul.eu/ said

    am December 2 2009 @ 4:01 pm

    INTRATI PE http://www.vrajitorul.eu/ – Magia afacerii dvs.
    informatii utile >> http://www.vrajitorul.eu/aplicatia/aplicatia.html

  7. bogdan said

    am March 4 2010 @ 5:51 pm

    nu am nimic cu tine dar exagerezi. Stefan cel mare a fost doar un mare betiv si curvar care a castigat o batalie.Poate nu stiti continuarea, cand s-a mobilizat cea de a doua armata turca marele stefan a incheiat pace si a platit un tribut si mai mare ca doar de suntem romani Nu mai ridicati in slavi poporul roman am fost si vom fi patetici si tradatori. si poate ma lamureste cineva ce e cu Eminec odata este nepotul hanului alta data fiu

  8. dan said

    am October 17 2010 @ 1:46 pm

    bogdan si tizul sa mai puna mana pe carte pt ca lasa impresia ca stiu doar bancuri cu si despre stefan cel mare…sau poate ii deranjeaza ca e moldovean…?!!!

  9. dan said

    am October 17 2010 @ 2:24 pm

    Poate ar trebui stiut si faptul ca Moldova ridica armate de 40000 soldati in vremea lui Stefan si 70000 in vremea lui Rares in conditiile in care avea cea mai mica populatie dintre cele trei tari romane. Cu aproximatie: Transilvania 1,5 milioane, Valahia 0,8-0,9 milioane , Moldova 0,5 milioane. Toata atitudinea aceasta de negare a acestui urias care este Stefan in istoria poporului roman poate fi explicata prin anti-moldovenismul existent la nivelul Romaniei actuale si care se poate explica atat dpdv al trecutului istoric dar si cultural superior al Moldovei in fata celorlalte doua provincii, dar si din cauza faptului ca si moldovenii au fost nevoiti in istoria lor sa mearga la Bucuresti pt ca Moldova era ocupata si furata de Rusi in 1946 si 47. De atunci moldovenii sunt catalogati in fel si chip -exemplu: sarma pt ca au mers pe vagoanele de marfa ale trenurilor.Nu-mi amintesc si nici nu am citit de o atitudine similara a moldovenilor fata de cei din sud atunci cand, ocupati foiind de trupele germane in anii 1916-1917,sute de mii de valahi din sud au venit in Moldova. Iasul care avea ~100000 locuitori ajunsese sa numere ~400000. Tifosul de atunci nu a omorat doar munteni si olteni evacuati in Moldova ci si moldoveni. Cu toate acestea moldovenii nu au spus despre cei veniti ca sunt asa sau altfel ci au avut o atitudine care scoate in evidenta superioritatea lor umana, cel putin cea de atunci…astazi “valorile” s-au egalizat…din pacate. Moldovenii nu au etichetat iar singura data cand Moldova a cazut fiind calcata in picioare de rusi restul Romaniei a etichetat-o in feluri pe care, din pacate, le perpetueaza si astazi. Stefan, pt ca de aici a pornit totul, este un simbol al Moldovei, in primul rand si va fi foarte greu un simbol al acestui neam in ansamblul sau pt ca exceptand persoanele cultivate din aceasta tara care pot aprecia valorile nationale indiferent de zona si timpul din care ele vin, marea masa a romanilor suntem cantonati in clasamente si narcisisme regionale a caror preocupare principala, din pacate, este aceea de a crea clivaje si chiar rupturi in sanul acestei natiuni. O sa ajungem in trista situatie de a ne transforma in galerii…ca la fotbal iar preocuparea noastra o sa fie sa ne injuram unii pe altii dar in special pe moldoveni.

  10. dan said

    am October 17 2010 @ 2:25 pm

    Felicitari pt articol autorului

  11. vasi said

    am December 12 2010 @ 8:39 pm

    :))Imi place ca esti optimist dar totusi:) cam exagerezi

    Aia 10 000 de cavaleri de care zici tu intr-o confruntare directa cu o armata de circa 4 ori mai mare ,invingeau la sigur:))

    Inaite sa compari taranii lui Stefan cu elita armatelor europene pune mana pe o carte militara si de istorie.
    O armata nu sta in numar sta in pregatire si echipament.
    Apoi sa te dezamagesc total,vezi tu ceva acolo in graficul tau numit secui?
    Fara aia Stefan nu se putea prezenta la Vaslui fiindca nu putea opri ienicerii din inaintare.Nu mai zic de linile de infanterie poloneze.
    Apoi cavaleria domnilor era plina de cazaci ca mercenari.

    Un singur om a avut armata ce o putea-i compara cu armatele regilor europeni si ala era Mircea cel Batran,mai a fost Mihai care era un vizionar si avea multi mercenari,adica toata armata dar numarul lor era mic pana in 16 000.

    Desigur vei zice ca exagerez dar in Moldova sau Walahia nu existau arme sa perforeze armura unui cavaler (ex tunurile ,dar aste erau putine).
    Sa iti dai seama Mihai a cucerit Moldova deoarece era zvon ca domnul moldovei reface podul de la Dubasari pentru a putea trece husarii poloni Nistru:)

  12. vasi said

    am December 12 2010 @ 8:42 pm

    Apoi armura unui conte costa cat Hotinu’
    Mureau putini deoarece multi erau luati captivi pt rascumparare .
    Iar pe un cavaler ti-am zis ca era gru sa-l omuri si cand era la pamant

  13. vasi said

    am December 12 2010 @ 8:46 pm

    uite un documentar si cu practica sa vezi ce numeai tu nesemnificativ:)
    http://www.youtube.com/watch?v=hLGTC7ovJxo

  14. yo said

    am April 12 2011 @ 2:34 am

    Pfff….ai mari carente in interpretarea militara a istoriei. Armata moldoveneasca, de care vorbesti, numara, intr-adevar, in jur de 40.000 de oameni. Insa, pe langa aportul foarte mare de straini, cam atat putea Moldova “sa scoale” in vreme de razboi. Deci altceva nu mai avea, in afara de copii si femei.
    Iar daca otomanii cucereau Viena, sincer si fara suparare, ii durea exact in c*r de Vaslui. Si-asa nu i-a durut prea tare, avand in vedere ca resursele umane pe care le aveau la dispozitie erau imense.
    Ca sa te invat putin cate ceva, mentionati de Agincourt. 5000 englezi contra 35000 (aproximativ), francezi. Ei, imagineaza-ti ca nici englezii nici francezii nu stateau in armatele astea doua. Astea erau doar niste contingente. Si s-a intamplat ca maiestria arcasilor englezi sa faca praf o armata extrem de bine dotata a francezilor. Englezii, insa,oricum se aflau in retragere.
    Si sa “ironizezi” batalia de la Tannenberg, ca,vezi doamne, nu s-au adunat gloate de cate 100000 de soldati care sa se casapeasca doar de dragul istoricilor amatori din secolul 21 mi se pare lipsit de bun simt.
    Rudimentarii elvetieni si falangele lor se numarau pe merit printre cei mai buni soldati ai lumii la acea vreme. Iar schimbarea in tactici sau strategie sau chiar doctrina nu inseamna decadere. Daca nu stiai, introducerea armelor de foc nu s-a materializat in eficacitate decat la sfarsitul secolului 17, cand tehnica a permis acest lucru.
    Geniile militare romane au avut rateuri pe care nu le-as dori nimanui: Cannae, Trasimene, Trebia, Carrhae, Adrianopole, Teutuborg, etc.

    Neindoielnic, victoria de la Vaslui a fost o realizare tactica excelenta, insa in context strategic, n-a insemnat mare lucru. La fel cum romanii si-au revenit dupa Cannae, asa si-au revenit si turcii. Asta ar trebui sa fie o lectie de tinut bine minte inainte de a ne ridica mai sus decat suntem, si anume, la periferia istoriei: numarul soldatilor dintr-o armata nu conteaza decat inmomnetul in care, individual valoric, armatele sunt egale. Altfel, ca si in numeroase puncte ale istoriei, o mana de oameni, mai mult sau mai putin antrenati, poate tine piept unei armate serioase, daca conditiile permit acest lucru. Dar asta nu este un indicator ci doar o circumstanta. Ia si citeste “Despre razboi” de Clausewitz sau, maca elementara “Arta a razboiului”. O sa vezi cum te invata Clausewitz, Sun Tzu sau, daca esti mai interesat, Guderian sau Liddel Hart, despre razboi.
    Bafta

  15. yo said

    am April 12 2011 @ 2:44 am

    Aaaaa….si daca ne ocupau otomanii nu eram musulmani acum.. Sistemul de ocupatie a turcilor permitea religiilor diferite de cea musulmana sa coexiste (vezi Grecia). Asta pentru cei care inca mai cred ca turcii executau pe toti cei care nu vroiau sa-l slaveasca pe Mohamed.

  16. relu_ag said

    am September 19 2012 @ 1:25 pm

    … articolul din pacate este scris in spiritul manualelor de istorie din vremea comunista, numai acolo am fost invatati ce mari batalii am castigat, ca si cum ii bateam pe turci cand voiam noi, numai ca treaba sta total invers, daca noi puteam aduna 40.000-60.000 de persoane ( majoritatea tarani neinstruiti) , otomani puteau veni cu 120.000 de soldati ( cel mai mare numar cu care s-a venit pe teritoriul tarilor romane)asta ca sa nu mai vb. de bataliile lor importate din Orient in care mobilizau 250.000-300.000 de soldati, astfel, nu inteleg rostul articolului de sus, numai asa sa ne mandrim ? cu ce …

Comment RSS · TrackBack URI

Lasa un comentariu

Nume: (Obligatoriu)

eMail: (Obligatoriu)

Site:

Comentariu: