Spaga electorala data de Chiuariu catre magistrati in prag de an electoral

Tweet this

In contextul general in care lupta pentru putere din Romania , atinge cote uraganice, protagonisti fiind PNL si PD-PLD-PSD, avand in vedere faptul ca DNA devine tot mai mult un corp "expeditionar" al Cotrocenilor, ministrul justitiei, Chiuariu, in tentativa de a isi atrage simpatia magistratilor, si tinand cont si de faptul ca, pana la urma, indiferent de ce ancheteaza procurorii anticoruptie, pana la urma tot judecatorii sunt cei care judeca dosarele de coruptie, a acordat in 3 octombrie 2007  [ exact in ziua votarii motiunii de cenzura] plata unor drepturi salariale restante in valoare de 54 milioane de euro catre magistratii din Romania  [ incluzand aici si judecatorii si procurorii, plus personalul auxiliar].
Aceste drepturi salariale era firesc sa fie platite , intrucat ele proveneau din anii anteriori, insa initiativa este suspecta de tentativa de spaga electorala , aceasta intrucat cum dumnezeului s-a gandit Chiuariu taman acum, in momente de grea cumpana pentru ministrii PNL care fac coada la DNA si sunt vedete pe canalele de stiri din mass-media, sa dea aceste sporuri salariale, nu este greu de indus ce a urmarit in final prin aceasta iniativa.
Care se inscrie alaturi de majorarea pensiilor in lungul sir de pomeni electorale care de abia a inceput in Romania, in pregatirea anului electoral 2008, care se anunta a fi cel mai disputat din ultimii 100 de ani in Romania, miza fiind uriasa : daca PNL pierde alegerile, atunci majoritatea ministrilor si oamenilor de afaceri din jurul acestui partid, vor sfarsi prin a face obiectul unor anchete si procese penale, intrucat se stie ca Presedintele Basescu are o calitate deosebita : este razbunator si nu iarta pe nimeni , principiul de baza fiind " de la groapa nu se intoarce nimeni, decat in filmele de groaza" !
Milioane de euro, sporuri anticoruptie
 
Incurajati de promisiunea ministrului Chiuariu, angajatii Ministerului Justitiei au declansat mii de procese in tribunalele de munca
Virgil Burla, Catalin Antohe
Romania Libera
Miercuri, 10 Octombrie 2007
Pe 3 octombrie – zi in care Parlamentul urma sa voteze motiunea de cenzura impotriva Cabinetului Tariceanu II, iar Consiliul Superior al Magistraturii amana discutarea raportului asupra activitatii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) – ministrul Tudor Chiuariu a aprobat plata unor drepturi salariale restante pentru unii dintre angajatii Ministerului Justitiei, insumand 180 milioane RON (peste 54 milioane euro). De generozitatea ministrului urmau sa beneficieze judecatori, personal auxiliar si angajati ai
 
 
  
Administratiei Nationale a Penitenciarelor care au obtinut plata restantelor revendicate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. Restantele reclamate erau compuse din spor de vechime, spor de anticoruptie (30-40% din salariu) si prime de vacanta, toate neacordate din 2000, cand s-a schimbat legislatia de salarizare din domeniu.
In comunicatul dat publicitatii de catre Ministerul Justitiei, ministrul recunoaste ca, dupa investitura, in aprilie 2007, cand judecatorii s-au plans ca au drepturi salariale restante, s-a angajat sa rezolve problema platii acestora.
Incurajati de promisiunea ministrului Chiuariu, angajatii Ministerului Justitiei au invadat cu mii de procese tribunalele de munca. De zelul celor de la Justitie s-au molipsit si procurorii, si personalul auxiliar din Ministerul Public, care au intentat alte cateva mii de procese.
Asadar, celor 54 de milioane de euro deja achitati li se vor adauga alte sute de milioane de euro. Gaura bugetara va fi si mai mare, pentru ca toate aceste sporuri (minus prima de vacanta), la care se va adauga sporul de risc/stres, se vor plati in fiecare luna de acum incolo si aproape ca vor dubla fondurile de salarii actuale de la Ministerul Justitiei si Ministerul Public

Potrivit ministerului justitiei, restantele erau compuse din spor de vechime, spor de anticoruptie (30-40% din salariu) si prime de vacanta, toate neacordate din 2000, de la schimbarea legislatiei de salarizare din domeniu, dar solicitate in justitie doar pentru ultimii trei ani.
In comunicatul dat publicitatii de catre Ministerul Justitiei pe 4 octombrie – zi in care se stia ca Guvernul Tariceanu ramane in exercitiu – se mentiona, explicit: "Plata drepturilor salariale restante este un angajament pe care ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, si l-a asumat la preluarea mandatului".
Practic, ministrul recunoaste ca, dupa investitura, in aprilie 2007, cand judecatorii s-au plans ca au drepturi salariale restante, s-a angajat sa rezolve problema platii acestora. Liberalii nici ca-si puteau dori o situatie mai prielnica pentru castigarea bunavointei marii mase a magistratilor si judecatorilor. Incurajati de promisiunea ministrului Chiuariu, angajatii Ministerului Justitiei au invadat cu procese instantele de litigii de munca, la nivelul tarii fiind inregistrate mii de procese. De zelul celor de la Justitie s-au molipsit si procurorii, si personalul auxiliar din Ministerul Public, care au intentat alte cateva mii de procese.
Asadar, celor 54 de milioane de euro deja achitate li se vor adauga alte sute de milioane de euro, care vor trebui gasite si platite de catre Cabinetul Tariceanu II. Gaura bugetara va fi si mai mare, pentru ca toate aceste sporuri (minus prima de vacanta), la care se va adauga sporul de risc/stres, se vor plati in fiecare luna de acum incolo si aproape ca vor dubla fondurile de salarii actuale de la Ministerul Justitiei si Ministerul Public.

Tribunalele de munca, asediate
Sectiile de munca ale tribunalelor de munca sunt asaltate, zilele acestea, de o avalansa de procese intentate de catre judecatori, procurori, grefieri si diverse categorii de personal auxiliar. Motivul litigiilor este acelasi: banii, sume despre care judecatorii si procurorii sustin ca li s-ar cuveni. De fiecare data apare ca "parat" si Ministerul Economiei si Finantelor. Formele sub care s-au inregistrat plangerile sunt dintre cele mai diverse. Astfel, avem cerere de despagubire pentru "spor de stres de 50%", "despagubire discriminare", "contravaloare tichete de masa pe anii 2003-2006", "despagubire spor de confidentialitate 15%", "indemnizatie 10%", "spor vechime", "drepturi banesti indexare", "cresteri salariale", "drepturi banesti spor 40%", "drepturi banesti 1.700 RON", "drepturi banesti prima vacanta 2001-2005", "drepturi banesti prima vacanta 2001", "spor de risc 50%".
La Tribunalul Bucuresti, Sectia de conflicte de munca (a VIII-a) este ocupata exclusiv in unele zile numai cu solutionarea actiunilor intentate de colegii din instante si parchete. Primele zile "de foc" vor fi 22 si 25 octombrie, cand sunt programate cele mai multe procese. Solutiile date in aceste zile vor constitui precedentul asteptat de toti magistratii care revendica drepturile salariale restante a caror plata le-a fost promisa, in aprilie, de catre ministrul Chiuariu.

Magistratii pariaza pe sporul de risc si stres
Cele mai multe si mai importante cereri ale judecatorilor si procurorilor sunt cele de acordare a sporului de risc sau de stres (unul si acelasi spor, doar definit diferit), de 50% din salariul brut: "Pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistratii, precum si personalul auxiliar de specialitate beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar" (art. 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea judecatorilor, republicata). Magistratii au beneficiat de acest spor pana la data de 1 octombrie 2000, cand Guvernul Isarescu a dat Ordonanta de Guvern 83, ordonanta prin care s-a abrogat articolul 47. Doi ani mai tarziu, guvernul Nastase a dat o alta ordonanta de salarizare a magistratilor, OUG 177/2002. Ordonanta, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2003, nu a mai prevazut acest spor. Judecatorii si procurorii sustin acum in instante ca articolul 47 nu a fost abrogat legal niciodata si ca au dreptul la sporul de risc si de stres, desi taierea acestor sporuri s-a compensat prin marirea semnificativa a salariilor.

Judecatorii sustin ca sporul le-a fost taiat ilegal
Argumentele petentilor, care l-au "inmuiat" pe receptivul ministru Chiuariu, au fost urmatoarele: plata sporului de stres este inca in vigoare deoarece ordonanta de salarizare intrata in vigoare in 2003, desi nu mai prevede sporul, nu a eliminat expres articolul 47. Abrogarea a fost doar generala: "Se abroga (...) celelalte dispozitii referitoare la salarizarea si alte drepturi ale magistratilor si personalului de specialitate juridica asimilat".
Magistratii sustin ca nici abrogarea initiala, din 2000, nu a fost legala, deoarece s-a facut printr-o ordonanta de Guvern. Or, sustin judecatorii, abrogarea nu se putea face prin ordonanta deoarece Constitutia in vigoare in anul 2000 stipula ca reglementarea salarizarii magistratilor nu se putea face decat prin lege organica. In concluzie, spun judecatorii si procurorii, articolul 47 nu a fost niciodata abrogat si ei au si in ziua de astazi dreptul la 50% spor de risc/stres la salariu. Rationamentul magistratilor schioapata serios, viciile acestuia depasind cu mult limita moralitatii.

Ordonantele Isarescu si Nastase – bune cand au dat, ilegale cand au luat
In opinia legiuitorului, momentul in care a fost abrogat sporul de stres si risc este cel al intrarii in vigoare a OG 83/2000: "Articolul 47 se abroga". Acest articol nu produce insa efecte juridice, spun magistratii, pentru ca reglementarile ce privesc organizarea si functionarea instantelor trebuie facute, potrivit Constitutiei, numai prin lege organica. Efectul rationamentului magistratilor se intoarce insa impotriva lor. Prin Ordonanta 83/2000 au fost majorate substantial, la acea vreme, salariile tuturor magistratilor din Romania. Pana la ordonanta Isarescu, judecatorii castigau, in medie, 7 milioane de lei (la nivelul anului 1999), in functie de coeficientul de salarizare (coeficientul era cuprins intre 5,3 si 5,85 inmultit cu 1,15 milioane lei vechi, cat valora coeficientul 1). Ordonanta 83/2000 a avut ca efect cel putin dublarea salariilor magistratilor, coeficientii crescand la 12,5-17,5.
Altfel spus, judecatorii si procurorii au bagat in buzunarele robelor salarii duble, pe baza unei ordonante de guvern despre care tot ei spun ca a incalcat Constitutia si nu produce efecte juridice?
Este evident, in acest context, ca judecatorii au ales din prevederile legale numai ce le convine, facandu-se ca nu observa aspectele care ii dezavantajau.
"Rationamentul dumneavoastra este corect din punct de vedere logico-juridic. Vreau insa sa retineti ca vina apartine si guvernelor anterioare, care si-au batut joc de ceea ce inseamna lege si Constitutie", ne-a declarat, sub protectia anonimatului, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti.
De mentionat ca normele de salarizare a magistratilor au fost modificate incepand cu anul 2003, prin OUG 177/2002.
Cum la acea data era in vigoare tot vechea Constitutie, inseamna ca si ordonanta Nastase incalca prevederile Constitutiei, deoarece nu este lege organica. Consecinta este ca pana in 2006 (cand s-a dat o noua lege) toti magistratii din Romania au incasat salarii majorate necuvenit, pe baza unor acte normative despre care ei insisi sustin direct sau indirect ca nu produc efecte juridice.

Bulgarele revendicarilor ajunge la sute de milioane de euro
Surse din cadrul magistratilor ne-au informat ca ar exista deja, la Iasi, o decizie definitiva si irevocabila care obliga Ministerul Justitiei sa plateasca sporul de stres pe ultimii 3 ani. "Sentinta de la Iasi este ca o Biblie, aproape toti ne-am ghidat dupa ea in actiunile noastre in instanta. Din cate am auzit, ar exista o sentinta definitiva si la Caras-Severin", ne-au dezvaluit sursele. Ca atare este de asteptat ca toti magistratii din Romania sa-si ceara "drepturile" din sporul de risc si de stres. Rezultatul va fi dezastruos, in acest caz, pentru ministerul lui Chiuariu. Ministerul nu are inca o statistica, dar daca toti cei 5.000 de magistrati isi vor obtine sporul de risc si stres pe ultimii 3 ani (media este de cel putin 80.000 RON de caciula - 800 de milioane de lei vechi), devizul va fi de cel putin 400 de milioane RON (4 mii de miliarde lei vechi) – aproape 120 de milioane de euro.
La aceasta se vor putea adauga si sporul de risc si de stres pe care il cer deja tot mai multi grefieri si personalul auxiliar, care sunt laolalta cel putin la fel de "grei" la buget ca magistratii. Adaugati la acestea celelalte solicitari ale magistratilor si/sau grefierilor si personalului auxiliar: prime de concediu, spor de anticoruptie, de vechime, stimulentele financiare etc. Efectele se vor perpetua pe termen lung deoarece, odata recunoscute, primele de stres si risc vor trebui platite luna de luna, ceea ce va duce la cresterea salariilor (si a fondurilor de salarii) cu 50% la nivelul intregului aparat juridic din Romania!

MJ nu are o evidenta a proceselor
Ministerul Justitiei nu are o statistica a cazurilor in care magistratii si-au dat in judecata propriul minister sau propriul loc de munca. "In acest moment nu avem o evidenta a proceselor intentate de magistrati sau de personalul auxiliar. Noi primim doar informarile de la departamentele economice ale instantelor in care se arata valoarea despagubirilor cerute de cei care au castigat definitiv un proces", ne-a declarat Viorica Rosca, consilier la Cabinetului ministrului Justitiei.

AMR lupta pana la "victoria finala"
Presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), Viorica Costiniu, a dat si ea in judecata Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Bucuresti si Ministerul de Finante pentru prima de vacanta pe 2001. Ea recunoaste ca valul de procese ale magistratilor reprezinta un lucru nemaiintalnit in lume si da vina pe legislatia defectuoasa. "Sunt mii de procese de acest gen in toata tara. Proasta intelegere a legii in timp a dus la aceasta situatie. Sunt cereri colective, iar daca ministerul nu a stiut sa gestioneze bugetul, sa plateasca", ne-a declarat Costiniu.
Ciudat lucru, magistratii care au cerut in instanta prima de concediu pe 2001 sustin ca au acest drept chiar daca ordonanta de urgenta pe care se bazeaza si plangerile lor a fost valabila doar doua luni de zile. Astfel, Ordonanta 83/2000 a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2001 si a fost abrogata doua luni mai tarziu, adica 2 martie 2001. Este greu de crezut ca magistratii si-au luat concedii de odihna in februarie, insa presedinta AMR-ului ne contrazice. "Unii dintre procurori si judecatori mai vigilenti, stiind ca nimic nu-i stabil in legislatia romaneasca, au intrat in concediu in acest interval", a aratat Costiniu. Ea nu ne-a spus daca in 2001 si-a luat concediu in luna februarie, insa cert este faptul ca se afla pe lunga lista a celor care au dat in judecata statul pentru prima de vacanta.
Intrebata de ce alte categorii sociale nu beneficiaza de favoruri salariale asemanatoare magistratilor, Viorica Costiniu a raspuns impaciutor, sustinand ca "daca nu au, ar trebui sa aiba" si ca, intr-un fel, judecatorii si procurorii ar trebui sa fie mai bine platiti deoarece nu au voie sa practice alte activitati aducatoare de profit.

Dascalescu nu comenteaza
Spor de stres a cerut in instanta si procurorul Liviu Dascalescu, membru al CSM. Iritat de intrebarile noastre, Dascalescu nu a vrut sa intre in amanunte, sustinand ca nu comenteaza pe marginea acestui subiect. "Nu am dat eu in judecata ministerul. Au fost niste colegi de-ai mei, printre care si eu. Este o actiune pe rol si nu vreau sa spun nici o parere, mai ales ca sunt parte in dosarul respectiv. Ma scuzati", dupa care procurorul a inchis telefonul.

Procurorii "eficienti" se considera discriminati
Un caz aparte il constituie un dosar in care mai multi procurori au dat in judecata Parchetul, adica institutia pentru care lucreaza. Ei cer 1.700 de lei, deoarece s-au considerat discriminati in raport cu alti procurori.
Povestea incepe in 2005, cand fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, a acordat cate 1.700 lei pentru judecatorii si pentru procurorii de la parchetele de pe langa judecatorii. Conditia pentru a primi acest stimulent era ca vechimea in magistratura sa fie sub 3 ani. Procurorii de pe langa Parchetul General s-au simtit lezati. "Subsemnata aveam in 2005 peste trei ani vechime, lucram ca procuror la Parchetul General si consider ca am suferit un prejudiciu", sustine o procuroare in motivele intentarii procesului de 1.700 lei.
In martie 2007, procurorul general Laura Kovesi a efectuat un control ce viza activitatea procurorilor din subordine. Rezultatele au fost uluitoare. In 2006, 65 de procurori au incheiat, in total, 19 rechizitorii. Adica 0,29 rechizitorii de persoana, in timp ce un procuror al parchetelor de pe langa judecatorii are in lucru, anual, in medie 1.500 de dosare.
Cu toate acestea, procuroarea de la Parchetul General da in judecata institutia, "considerand ca a suferit un prejudiciu" si a fost discriminata.




Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa: iulian.urban@gmail.com

Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro


Lasa un comentariu

Nume: (Obligatoriu)

eMail: (Obligatoriu)

Site:

Comentariu: